intre doua fumuri de tigara

nu sunt nici ieri, nici maine.sunt azi.nu visul ma poarta, nici macar gandul.somnul de lut nu mai e nici lacrima, nici tristete.in fumul straveziu, pentru prima oara am timp sa stiu ca ma urasc atat de mult incat imi doresc fericirea.pentru ca daca as atinge-o, ar putea sa-mi opreasca inima.ma cunosc atat de bine incat m-am saturat sa nu ma stiu.as vrea sa gonesc durerea, dar mi-e teama ca imi spune "plec, dar te iau cu mine"..