o intalnire simpla, uitata a doua zi.o mana abia intinsa si un numar de telefon.vocea noua, usor ragusita, incercand sa gaseasca cel mai potrivit cuvant.cateva plimbari in parc cu obrajii rosii si buzele amortite.cuvinte nu mai au cum sa iasa din ele, iese un abur caldutz si cate un zambet ratacit si speriat de vantul iernii ce vine atat de greu.
primul sarut intr-un decor pe care n-o sa-l uiti prea curand.fiecare sunet si miros o sa-ti inmoaie genunchii si-o sa-ti infiga mainile in falci intr-un atat de asteptat `ahhh, ce dragutz`.
prima noapte.prima dimineatza si apoi......un plan mereu stiut pentru sambata si duminica.miros de cearsaf in care am dormit zile lenese.mana sigura pe toate trecerile de pietoni.aceleasi glumitze niciodata ramase fara haz.intimitate.visele mele.visele tale.visele noastre.paste, craciun, anul nou, zile de nastere, fiecare de mai multe ori in acelasi loc.zambetul care ramane intiparit pe retina si lacrimile pentru care nu ajungi vreodata sa-ti ierti greselile.nervi calmati intr-o imbratisare de fiecare data mai stransa.mirosul pielii care face mereu cute pentru ca stii cum sa o atingi.tacere.o mare de tacere oarba si rece.urmata de cuvinte.un ocean de cuvinte clare si grabite.intre ele, gust de buze si cuburi de gheatza.
mai ramane sarutul pe obraz mai sincer si mai dureros decat orice pumn in gura.
Despre mine
- Luna
- Ce bine ar fi fost să fiu un rac autentic, să merg constant înapoi. Te-aş întâlni printre amintiri şi după ce te-aş găsi nu ţi-aş mai da drumul, te-aş târî cu mine înapoi, să ne iubim tineri şi nevinovati, după care, mereu înapoi, te-aş târî mai departe, spre copilarie, ne-am juca inocenţi pâna ce, obosiţi de joc şi de inocenţă, am dispărea într-un mit. Dar nu sunt un rac autentic, în zadar mă tot laud cu zodia mea, sunt condamnat să merg înainte şi tot ce pot e să târăsc între cleştii mei de rac toată memoria mea, fără să cedez nimic, nimic, nimic, cu riscul ca povara ei uriaşă să mă ucidă într-o zi.
