the leprechauns are to be blamed

nu exista greseli, exista numai feedback.nu exista erori, exista lectii.fiecare experienta poate fi privita ca o oportunitate de neinlaturat de a invata.

mult timp am crezut ca cred in astea trei propozitii pentru ca imi convine sa cred.de obicei fiintele umane isi aleg sa creada intr-o religie, intr-o politica, intr-o alta fiinta umana pentru ca la momentul ala asta le convine, asta le justifica slabiciunile, nesansele, nefericirile.decat sa iti asumi o responsabilitate, mai bine dai vina pe fatalitate.poate nici nu e a ta(responsabilitatea), dar e mult mai bine sa gasesti lucrul pe care l-ai gresit si sa-l percepi ca atare.sa lasi ranile deschise, chiar daca timpul poate fi sare gema, dar sa nu le inchizi atunci cand nu esti inca pregatit.spuneam..am crezut ca cred pentru ca asa imi convine.nu e adevarat.cred pentru ca asta e patternul meu.astea sunt lucrurile pe care le extrag la capatul oricarei experinte nefericite, alaturi de un ghem de timp consumat pe care astept sa-l desfasor atunci cand voi avea puterea si timpul..niciodata poate.cad mereu si mereu in aceeasi capcana.invat numai lucruri teoretice pe care le spun altora si care fac din mine pentru prietenii mei un om care "da sfaturi bune".dar inca nu am evoluat suficient ca sa le pot aplica si pentru mine.nu am trait de suficient de multe ori aceeasi experienta suparatoare ca sa pot spune "enough is enough" si sa pot marca a fullstop.
si daca tot nu am evoluat suficient, mai am scapari.am momente care ma fac sa cred ca sunt pe drumul cel bun, momente in care imi bag picioarele si nu ma mai chinui pentru nicio cauza "nobila".momente in care ma satur sa fiu jerked around si declansez o mica-mare revolta sufleteasca.
si imediat dupa ma si scuz.."the leprechauns made me do it!"..